Primii paşi şi prima boacănă
Mare veste mare!!! Astăzi, o9.12.2008, orele 11:12, eu, Ioan Alexandru Mireanu, zis Chiţ, am dat frâu liber, nu imaginaţiei, ca de obicei, ci deplasărilor. Dar, mai bine să vă spun povestea. Am fost dus in dormitor la Carmen, zisă Ai, care semidormea, adică avea doar un ochi deschis şi nu prea mă băga în seamă. Când am văzut eu că este obosită, am luat rapid decizia de a plecat singur. Fără niciun ajutor, am fost destul de clar, nu? Am depăşit astfel pragul psihologic care mă oprea să am la dispoziţie toată casa. Acum sunt fericit că nu mai depind de vreo mânuţă întinsă pentru a-mi face vestitele promenade. Un nou pas către univers a fost făcut, chiar dacă la momentul de faţă universul se rezumă la un apartament. Primii paşi şi prima boacănă, că am tras un castron cu apă de pe masă. Dar, nu-i bai, e bine că m-am dezlipit, că am prins gustul de libertate şi că, de acum în colo, nimic nu mă mai poate opri. Promit o poză demonstrativă ceva mai încolo, fotograful meu personal, tata, nu est